Aur sau argint?

Pe vremea lui Solomon argintul nu prea avea trecere – totul era pe bază de aur.

În zilele noastre, argintul devin persoanele dragi când sunt aproape de noi – nu ştim să le preţuim la momentul potrivit şi considerăm dragostea care ne-o oferă ca ceva absolut obişnuit şi demn de a ni se oferi. Acceptăm, cerem, dorim – dar prea puţin oferim, şi gândim raţional când ar trebui să punem inima în joc. Devenim superficiali şi indiferenţi, ignoranţi – sentimente rele! Îmi permit să le numesc aşa, pentru că în lumea asta nu totul se bazează pe lucruri bune, ci ca să ajungi acolo – să ai o temelie trainică – ai nevoie de lucruri rele care să te îndrume spre bine! Lăsaţi-le! Şi nu vă spun asta pentru ca să ma contrazic ci spre binele vostru – călcaţi-le în picioare şi mergeţi mai departe! Vă e greu, aşa-i? Vă întrebaţi cum şi de ce să faceţi asa... Ştiţi ce? Vă înţeleg perfect – şi eu lupt cu ele, dar nu uitaţi că victoria depinde de cât de bine jucaţi, de cât de mult vă doriţi eliminarea lor! Victoria depinde de tine! Da, de tine! Simte-te erou când spun asta – eşti unul! Dacă ai ajuns până aici, nu abandona câmpul de luptă! Adversarii mereu te vor împânzi! Şterge praful adunat de atâta ură pe inima ta, şi învat-o să zâmbească!
E nostim, ştiu... Inima? Să zâmbească?!? Ştii cum? Aşa cum facem noi când ajungem la stadiul maxim al împlinirii suflteteşti!
Îmi place să cred că inima e un om! Are mâini, are picioare, are cap, ochi, urechi, gură... deci , ai aflat cum poate zâmbi inima! Şi încă ceva, inima are... inimă! De fapt, când ajungi la stadiul maxim al durerii, sau al bucuriei inima inimii e cea care suferă sau se bucură împreună cu tine! Inima e omuleţul din tine! Inima ta, eşti tu! Inima e imaginea interioară reflectată în oglindă! Îţi plac lucrurile frumoase, aşa-i? Dacă da, atunci ai grijă de inima ta!
Îţi aduci aminte cum plângeai când erai mic şi te loveai? Câte lacrimi grele vărsai...? Gândeşte-te la durerea aceea, apoi la inima omuleţului! Care sentimente o străbat cel mai mult? Ştii, inima poate fi şi rea – aici tot tu eşti „eroul”!

Uite, oricine ai fi, tu, cel care citeşti acum aceste rânduri vreau să ştii un lucru – şi ţine cont, chiar dacă poate sunt o străină pentru tine. Vreau să ştii că scriu aceste rânduri împreună cu tine din nou şi din nou. Le scriu de dragul tău, şi al meu. Nu vreau să produci o schimbare bruscă în viaţa ta – şi apoi, tot la fel de brusc să uiţi de tot! Te rog doar, nu fă asta! Şi nu tinde spre perfecţionism extrem – altfel, de fiecare dată când ceva nu-ţi va ieşi bine, inima omuleţului se va prăbuşi împreună cu tine. Ştii ce? Fii tu! Cu greşeli şi imprefecţiuni – am învăţat că uneori aceste lucruri atrag atenţia. Nu fugi după soare, când tu ai ploaie! Bucură-te de ea şi aşteaptă în linişte soarele – va veni, crede-mă! Toate, absolut toate au un timp!

Atâtea vreau să-ţi spun, dragul meu cititor, dar să ştii că şi eu sunt doar un copil – poate ca tine – sunt doar un om care are atâtea de învăţat! Sunt şi vreau să fiu un ajutor pentru tine, şi-mi doresc să ştii că tu valorezi atââât de mult! Nu te subestima, nu-ţi da în cap când greşeşti! Bucură-te că ai o nouă ocazie de a învăţa ceva! Preţuieşte, iubeşte şi îndrăzneşte! Luptă când îţi doreşti ceva – nu te lăsa influenţat! În maşina vieţii, tu eşti soferul! Alege drumul bun – iar, dacă simţi că nu ai făcut asta, nu e nimic! Ia-o de la capăt! Ajută, oferă, sprijină – dar, nu te lăsa călcat în picioare! Nimeni nu are dreptul să-ţi facă asta!

Dă valoare persoanelor cu contribuţie în viaţa ta! Investeşte şi nu aştepta un feedback atunci când faci din dragoste sau... asta nu mai e dragoste? Stai aşa, credeam că ne-am înteles până aici... Ştiu că drumul e greu şi nu-ţi cer să-l parcurgi galopând totul azi! Lucrurile de preţ necesită meticulozitate! Încet, dar sigur... Pornim iar, da?
Uite, eu nu ştiu ce-ţi doreşti tu cel mai mult, nu ştiu unde şi ce vrei să ajungi, până la urmă nu ştiu nici cine eşti – dar, pune-ţi ţinte cât mai înalte ! Nu-ţi promit că le vei atinge, dar sunt sigură că vei lupta pentru ele! Aşa că, nu rămâne decât să-ţi urez nu multă, ci atâta perseverenţă şi tărie de caracter câtă ai nevoie să urci treaptă cu treaptă, chiar dacă urcând vei mai coborî! Şi nu lăsa persoanele dragi să devină aur pentru tine, doar când sunt departe! Nu lăsa faima, bogăţiile şi renumele – argintul de azi – să-ţi răpească persoanele dragi – aurul de azi şi de mâine. Preţuieşte aurul câtă vreme îl ai lângă tine! Nu lăsa ceva de valoare să devină argint!