Nu uita niciodata ca ai fost elev :)

Emotii, teama, zambete si bucurii... toate se impletesc armonios pentru a-ti oferi o zi cat mai frumoasa de scoala...

Ti-e frica de necunoscut, de ceea ce te asteapta dar, pana la urma realizezi ca totul a fost spre binele tau. Incepi sa ai incredere in persoana care ti-e zilnic in fata, care te invata sa pasesti incet, incet in lume.
Primul test, prima nota... ai emotii si nu stii ce sa faci, te astepti la ce e mai rau.
Te pierzi in cuvinte si cauti raspuns in ochii blanzi ai invatatoarei care priveste cu drag spre tine. Astepti cu nerabdare un cuvant linistitor din partea ei, care sa te readuca cu picioarele pe pamant, din lumea pe care acum incepi sa o cunosti.
Treci cu pasi rapizi prin clasele primare si ajungi in sfarsit in gimnaziu... din nou aceleasi emotii de inceput, aceleasi trairi, poate cu o intensitate mai scazuta. Colectivul profesoral nu mai e ca doamna invatatoare... Acum, incepi sa pretuiesti fiinta care, cu rabdare si indulgenta, te-a ajutat sa pasesti spre necunoscut. Te acomodezi cu viata gimnaziala si cand ti se pare ca totul e bine si te.ai acomodat, iti dai seama ca urmeaza liceul... si asa mai departe trecem prin viata, fiecare fila se scurge rand pe rand din calendarul vietii noastre si uitam sa pretuim ceea ce ne.a ajutat sa ajungem acolo unde suntem acum.

Scoala... grabiti pasii mei se avanta spre locul unde mi.am petrecut 8 ani de neuitat, clipe si momente demne de pus in rama. Am avut ocazia sa ma reintalnesc cu persoane aproape de sufletul meu care pentru mine, sunt CINEVA! Persoane care in afara de datoria pe care o aveau fata de mine, mi.au lasat o amintire ce nu o voi putea uita niciodata. Persoane cu un caracter nepreuit, un suflet aproape de sufletul meu.

Ei, mi.au starnit gustul pentru lectura si m.au invatat ce e de pretuit. Zambetul cu care intrau la ora, iti facea sufletul sa zambeasca si emotiile... emotiile? Emotiile pluteau spre alte zari... spre necunoscut, pentru ca in sufletul meu, nu mai aveau ce cauta.

Astazi, am avut ocazia sa reintalnesc persoane de valoare, care in continuare m.au asigurat de sprijinul si ajutorul de care am nevoie din partea lor. Pur si simplu... mi.au luminat ziua. Si faptul ca azi e o zi ploioasa pentru mine nu mai are nicio valoare, pentru ca ei au facut sa rasara soarele si sa dispara ploaia... Pretuiti persoanele care TREBUIE pretuite si nu.i uitati niciodata, pentru ca la randul vostru va puteti pune amprenta in sufletul cuiva...

Si... nu uitati niciodata de unde ati plecat!